Pentru multi visele reprezinta premonitii, mesaje codificate ce trebuie descifrate, mistere produse de mintea noastra. Interpretabile conform unei cabale, ne pot face si milionari, cine stie. Visele sunt o poarta spre necunoscut, spre viitorul nostru. Intr-un cuvant, magic.
Pentru altii in schimb, sunt doar o parte a mintii noastre, o retraire a evenimentelor zilei, sperante, bucurii, tristeti. Si nu spun de fapt nimic semnificativ, din contra.
Eu nu stiu cine are dreptate, stiu doar ca visez mult. Si imi aduc aminte aproape tot timpul ce visez. Am visat mereu, de cand eram mica. Veneau sa ma caute monstri oribili ce se furisau de dupa perdele sau de sub pat, cu ghiare lungi si ascutite si fete distorsionate ce ma faceau sa tip in somn si pe mama sa alerge sa ma trezeasca.
Dar mai visam si zane din padure ce veneau sa mai ia si sa ma faca una de-a lor, cu aripioare transparente si stralucitoare, ca cele din cartile pe care mi le citea tata la culcare.
Ajungand la maturitate, nu mi-am pierdut vena onirica. Continui sa visez, si nu doar cu ochii deschisi.
Visul cel mai absurd pe care l-am avut a fost unul in care toata familia mi-a fost catapultata in Lista lui Schindler. Bine, visul era in alb-negru, ca si filmul, si, de va intrebati daca tocmai il vazusem, raspunsul este nu, visul a fost la multa vreme dupa vizionarea filmului. Puterea sugestiei cinematografice? Poate, dar nu a fost deloc amuzant.
Si apoi vin visele repetitive, acelea care vor sa-ti spuna ceva, dar tu nu stii ce. Sau acelea care iti aduc in minte momente uitate, acoperite fiind de melancolie sau durere. Unele vise sunt atat de intense, ca par realitate. Mirosuri, sunete, culori, totul perfect. Te trezesti dimineata si crezi ca visul tau a fost adevarat, cauti o confirmare dar nu o gasesti. Si ramai debusolat, prins intr-o realitate care nu exista de fapt. Deziluzionat, apasat de ganduri ce nu sunt de fapt reale. In afara timpului.
Mi s-a intamplat mie azi-noapte. Visul nu-l pot descrie, ca trebuie sa joc numerele la Loto, dar pot spune ca era si o imbratisare. Frumoasa, puternica, neasteptata. Si ca simt si acum greutatea acestei imbratisari, grea si dulce. Dar in acelasi timp amara, pentru ca a fost doar un vis.
Daca imi ies numerele la Loto si devin milionara peste noapte (sau peste doua zile
), dau lazi de bere.

Imaginea de aici

Tags: ganduri, iluzii, sperante, vise